Terorismul global; analiză asupra luărilor de ostateci

       UPDATE: se pare că trupele speciale australiene, cel mai probabil SASR înarmate cu arme de asalt M4 sau HK-416, au intervenit în forță în cofetăria din centrul Sydney. Nu este clar la această oră câți ostateci au fost răniți, eventual uciși în această acțiune sau dacă atacatorul (se pare că un iranian) a fost ucis.

UPDATE 2: cei care au cărat acțiunea au fost trupele speciale 2nd Regiment Commando, din grupul TAG EAST (Tactical Assault Group). Există suspiciunea că cel puțin un ostatic ar fi murit, iar atacatorul ar fi fost de asemenea ucis. Criza a durat 16 ore.

La ora scrierii acestui articol, în orașul australian Sydney, un bărbat înarmat a luat mai mulți ostatici într-o cafenea din centrul orașului. Acesta este suspectat de relații cu grupul terorist ISIS sau cel puțin ca având păreri radicaliste de natură religioasă. Cu câteva ore înainte, el ceruse un steag ISIS (scris cu fraza ”Nu există alt Dumnezeu în afară de Allah iar Mahomed este profetul său”). Este o situație destul de fragilă, deoarece Australia nu are o istorie prea bogată în rândul salvărilor de ostatici iar zona în care are loc această acțiune, complică intervenția în forță a trupelor speciale.

Odată cu începutul campaniilor militare din Afganistan (Enduring Freedom) și a celei din Irak (Iraqi freedom) iar mai nou a celei împotriva ISIS (Inherent Resolve), numărul luărilor de ostatici de către grupurile teroriste au crescut mult datorită prezenței civililor în teatrele de operațiuni. Majoritatea captivilor erau medici, asistenți medicali, profesori sau pur și simplu voluntari care doreau să ajute populațiile prinse în teatrele de operațiuni. În cazul multor probleme de acest gen, s-a acționat în forță, deoarece guvernele SUA sau ale Marii Britanii se opun negocierii cu teroriștii. Vom aminti câteva situații de-a lungul timpului ce-au implicat SUA în cazul celor trei operațiuni militare de amploare (EF, IF, IR).

…operațiunile cu succes

  • În 2004, forțele speciale din JSOC (Army Delta), au scos din captivitate un grup de muncitori străini de lângă Ramadi; în urma unei acțiunii în forță, toți ostaticii au fost eliberați în siguranță iar răpitorii, capturați;
  • În 2005, un afacerist american, Roy Hallums a fost salvat în urma unei acțiuni a grupului Delta, la aproximativ 18 km de Bagdad. Hallums a stat în captivitate timp de 10 luni și i-a cunoscut în timpul detenției chiar pe jurnaliștii români răpiți la acea oră în Irak;
  • În 2009, căpitanul vasului comercial Maersk Alabama a fost liberat în siguranță după ce 3 lunetiști din DEVGRU au tras simultan, omorându-i pe cei 3 capturatori somalezi într-o operațiune maritimă din Oceanul Indian;
  • La începutul anului 2012, Jessica Buchanan și Poul Hagen Thisted (o voluntară americancă respectiv unul suedez) au fost salvați tot în urma unei operațiuni DEVGRU în Somalia. Aproximativ 24 de operatori DEVGRU au efectuat un salt cu parașuta HAHO pentru a atinge obiectivul în care cei doi captivi erau deținuți de un grup de 9-10 somalezi. În urma unui schimb scurt de focuri, cei doi au fost eliberați iar capturatorii somalezi au fost uciși. Operațiunea a fost aprobată de președintele american în urma informațiilor cărora starea medicală a lui Buchanan se înrăutățise;
  • Tot în 2012, de data aceasta pe 8 decembrie, un medic american, Dilip Joseph a fost scos din captivate tot de operatorii DEVGRU în urma unui raid în zona estică a Afganistanului. Din păcate, un operator din grupul maritim a fost ucis în urma schimbului de focuri. Șapte talibani au fost uciși iar doi au fost luați în captivitate;
  • În noiembrie 2014, DEVGRU a salvat opt ostatici din Yemen, în urma unei operațiuni în comun cu forțele speciale yemenite. Probabil, americanii au avut rolul principal în această operațiune, deoarece un jurnalist freelancer american (Luke Somers) era suspectat că s-ar fi aflat în rândul captivilor. Operațiunea a fost un semi-succes; opt teroriști al-Qaeda au fost uciși, dar s-a descoperit că Somers nu făcea parte din acest grup;

…când raidurile nu merg bine..

  • Linda Norgrove, o voluntară scoțiancă a fost ucisă în urma unui raid cărat de DEVGRU în estul Afganistanului, în imediata graniță cu Pakistanul. Apximativ 20 de soldați din 75th Ranger Regiment plus încă douăzeci de operatori DEVGRU au efectut operațiunea. Norgrove a fost ucisă de o grenadă de fragmentare aruncată de unul dintre operatori înainte ca echipa să securizeze o clădire. Foarte posibil este faptul ca această acțiune să fie o consecință nefastă a faptului că Linda fusese mutată în timpul raidului de către captivatorii ei; ea reușise să scape, căutând refugiul într-o clădire din perimetrul ariei de operațiuni (AO). Probabil, operatorii DEVGRU nu se așteptau ca Norgrove să fie în acea clădire, ceea ce a dus la moartea ei în condițiile unui schimb de focuri violent între cele două tabere;
  • În iulie 2014, operatori de data aceasta din CAG (Delta) au încercat să-l salveze pe James Foley în Siria, în orașul Ar-Raqqah (un paradis sigur al militanților ISIS). Operatorii Delta au distrus o baterie anti-aeriană, după care au pornit în căutarea lui Foley plus a altui american captiv. Între timp, forțele speciale americane au intrat în contact cu jihadiștii ISIS; o luptă de 3 ore a avut loc, în care cel puțin 5 militanți au fost uciși. Operațiunea a fost cărată de 20 de operatori Delta, sprijiniți probabil de 160th SOAR și de soldați iordanieni; un operator a fost rănit se pare în urma aterizării la sol după saltul cu parașuta.
  • Luna aceasta, tot în Yemen, operatori din JSOC (probabil a fost o acțiune comună, de tipul Task Force între Delta și DEVGRU) au încercat să-i salveze pe Luke Sormers și Pierre Korkie în Yemen. Din păcate, acțiunea a eșuat după ce trupele speciale au pierdut ”elementul-surpriză”, teroriștii al-Qaeda fiind alertați de câinii puși special în jur care să-i alerteze în cazul unei prezențe a forțelor americane. Acțiunea avea oarecum șanse destul de mici de succes ținând cont că militanții erau deja în alertă în urma raidului cărat cu câteva săptămâni înainte tot în Yemen de operatorii DEVGRU și de faptul că cei doi ostatici aveau un termen limită de 36 de ore pentru a fi răscumpărați de negociatori. Un militant al-Qaeda i-au împușcat pe cei doi cu clipe înainte ca operatorii JSOC să ajungă în clădirea unde aceștia erau legați. În ciuda eforturile medicale disperate oferite de militarii JSOC la fața locului, un ostatic a murit în timpului zborului de întoarcere iar altul la bordul unei nave marine americane.

 

…cum și în ce condiții au loc tentativele de salvare

De regulă, înainte ca orice operațiune în forță să aibă loc, sunt purtate negocieri între cele două tabere. Sunt formate comitetele de criză, care au rolul de a purta negocieri cu teroriștii cât și pentru comunicarea cu Pentagonul, respectiv Casa Albă. Sunt puse în temă comandamentele pentru operațiuni speciale (în cazul Statelor Unite, USSOCOM) care încep plănuirea unor acțiuni care să permită salvarea ostaticilor. Dacă negocierile eșuează, sau captivii sunt în situații de maxim pericol ori probleme medicale urgente, președintele SUA autorizează efectuarea raidurilor în forță, fiind înștiințat de Pentagon, respectiv USSOCOM (sau SOCOM).

În același timp, sunt culese informații despre aria de operațiuni în care sunt ținuți ostatecii, prin tehnici fie HUMINT, SIGINT sau IMINT. În cazul HUMINT, sunt detașate în apropierea AO fie forțe paramilitare (gen operatori CIA / SAD) sau operatori din SOF (grupuri de recunoaștere din JSOC sau USSOCOM, în cazul SUA) care culeg informații despre factorul uman de interes (numărul persoanelor din apropierea AO, legăturile lor, ocupațiile lor, obiceiurile, etc). Prin interogatorii sau mituirea cu sume de bani, pot fi obținute informații importante despre răpitori; SIGINT este o altă tehnică foarte uzuală în cazul tentativelor de salvare, fiind utilizare mijloace electronice de obținere a informațiilor; interceptări de convorbiri telefonice sau radio sau de mesaje electronice pe internet; IMINT presupune analiza imaginilor spectrale fie de la sateliți fie de la avioane speciale de recunoaștere sau mai nou, de la drone de supraveghere; sunt de interes locațiile ostaticilor, numărul teroriștilor, poziția clădirilor, numărul lor, armele deținute de aceștia, tipul materialelor din care sunt construite clădirile ș.a.m.d.

După culegerea informațiilor, urmează planificarea acțiunii. Dacă timpul o permite, sunt simulate mai multe acțiuni de salvare sau de elaborare a unor planuri secundare în cazul unor acțiuni contingente. Acestea cuprind de regulă:

  • Tipul inserției (prin intermediul elicopterelor cu tehnici fast-rope, parașutare prin tehnici HAHO sau HALO, prin intermediul autovehiculelor, ATV-urilor ș.a.m.d.;
  • Tipul de armament (în general, dacă sunt lupte de tip CQB (close quarter battle) sunt utilizate arme cu țeava scurtă sau de calibru mai mic); tipul încărcăturilor explozive (capabile să penetreze fie ziduri, porți sau uși de exterior/interior);
  • Acțiunea de salvare propriu-zisă; în majoritatea cazurilor de mai sus, toate operațiunile au avut loc noaptea, în condiții de luminozitate naturală scăzută. Operatorii JSOC posedă tehnici de vizualizare infraroșie sau termală, ceea ce oferă un avantaj; de asemenea, sunt utilizare amortizoarele pentru a minimaliza amprenta vizuală a focului tras precum și pe cea sonoră; sunt detașate în preajma ariei de operațiuni lunetiști care au rolul de a supraveghea de la distanță echipele de asalt; sunt utilizate informații obținute de la dronele de supraveghere, care pot prin tehnică laser infraroșu să marcheze poziția militanților sau a ariilor de interes; prezența suportului aerian este și ea garantată, fie prin prezența aeronavelor AC-130 Spectre Gunship fie prin a elicopterelor Apache; în alte cazuri, sunt utilizate alte elicoptere precum MH-6 (Little Birds) pilotate de către cei din 160th SOAR. În fine, după securizarea obiectivului, are loc etapa de culegere a informațiilor de la fața locului, numită SSE (site search and exploitation).

Acestea ar fi în mare operațiunile cunoscute în mass-media a trupelor americane în cele 3 conflicte, două dintre ele având loc în continuare. Au fost și alte situații în afara SUA, cum sunt cele din Rusia în 2001, respectiv 2004 sau mai vechi, cea din 1980 din Londra. În orice caz, în analiza situațiilor de acest gen, metodele aplicate sunt oarecum identice cu cele prezentate mai sus

Anunțuri

Despre Nita Andrei
student, fac. de geografie...

Dorești să adaugi ceva?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: